Usted está aquí

În topul celor 200 de personalităţi ale lumii din toate timpurile - Eugen Doga îşi cântă capodoperele la Oradea. Crişana. 11.10.2017

Primul său instrument muzical a fost o mandolină construită din sita veche a mamei. Primul onorariu l-a primit la o nuntă: o farfurie de ciorbă caldă. Copil desculţ, cu unghiile negre, îşi încearcă norocul la şcoala de muzică. Îl admit. Sărăcia nu-i prielnică pentru studii. Dar mama, văduvă în Transnistria, „face ce numai o mamă poate să facă”. Iar el ajunge Eugen Doga, un nume în top 200 personalităţi ale lumii din toate timpurile.

Numele lui este înscris în top 200 personalităţi ale lumii din toate timpurile, iar valsurile sale celebre, Gramofon şi cel din filmul Gingaşa şi tandra mea fiară, se află, de asemenea, în top 200 al celor mai frumoase melodii. De altfel, UNESCO a recunoscut în anul 2014 valsul din Gingaşa şi tandra mea fiară drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, iar preşedintele SUA, Ronald Reagan, l-a considerat cel mai bun vals al secolului respectiv. A semnat coloana sonoră pentru peste 200 de filme, de la Şatra la Maria Mirabela, a compus muzică pentru spectacole de teatru sau pentru baletele „Luceafărul” și „Venancia”. Anul 2017 este declarat, prin hotărâre de guvern, anul Eugen Doga în Republica Moldova, iar Rusia i-a dedicat marelui compozitor o serie de evenimente şi concerte aniversare. În România, Eugen Doga a acceptat să vină în această toamnă, în cadrul unui turneu prin Transilvania. Deşi este obişnuit cu un public numeros, concertul susţinut în 1 octombrie la Teatrul Verde din Chişinău având peste 6.000 de scaune ocupate şi alte sute de spectatori în picioare, Eugen Doga vine spre Transilvania într-un gest simbolic, de prietenie.

„Venirea mea aici este simbolică. Noi (n.r. - basarabenii şi transilvănenii) am fost înstrăinaţi. Noi nu ne cunoaştem. Voi nu ştiţi valorile de la noi, noi nu le ştim pe ale voastre. Eu şi poetul Grigore Vieru nu am avut voie să venim aici până în 1979. Abia atunci am reuşit să trecem Prutul”, a spus Eugen Doga. Visul lui de-o viaţă, visul artistului care luase inclusiv Medalia de Aur Omul secolului XX (SUA, 1998), era să cânte pe scena Ateneului Român. Visul i s-a împlinit târziu. De altfel, Ateneul Român a găzduit două mari concerte aniversare, Eugen Doga 75 (în 2012) şi Eugen Doga 80, în luna aprilie a acestui an. Şi totuşi, românii nu cunosc decât muzica din filmele lui Doga, adică, practic, doar 20% din creaţia sa, aşa cum a mărturisit compozitorul. În Rusia, Eugen Doga are 26 de albume lansate. În România, doar unul, „Marile succese”, lansat în ianuarie 2017, la Bucureşti. Iată înstrăinarea de care se întrista compozitorul recunoscut pe întreg mapamondul, care trece din nou Prutul pentru a-i introduce pe basarabeni transilvănenilor.

„Eu nu m-am născut în Basarabia. M-am născut în Transnistria. Şi nu m-am născut cu vioară şi pian”, poveşte Eugen Doga.  „De când eram mic îmi doream să fiu cumva observat. Lumea plângea când cânta fanfara şi eu mă întrebam cum să fac să fiu ca ei”, îşi aminteşte compozitorul. Primul său instrument a fost o mandolină pe care şi-a construit-o din sita mamei. Primul său onorar a fost câştigat la o nuntă: o ciorbă caldă servită la masă. „Pe la noi nu erau aparate de radio, aşa că mi-am construit eu unul. Şi aşa am auzit că se dă admitere la şcoala de muzică. M-am dus şi eu. Desculţ aşa, cu unghiile negre, dar m-am dus. Şi m-au luat. Problema mea era alta: cum mă mai întorc să şi studiez?”, îşi aminteşte compozitorul. Era sărac, cu mama văduvă, fără nicio speranţă concretă. „Apoi mama a făcut cumva. Nu ştiu ce, nu ştiu cum. A făcut ce numai mamele ştiu şi pot să facă. Iar restul a venit de la sine”, îşi aminteşte Doga. „Eu nu pot explica în termeni ce este mama. Cine vă spune că poate defini în cuvinte Mama, Inspiraţia, Creaţia, Dragostea minte”, a spus maestrul.

Sacrificiile mamei au fost răsplătite de tânărul care a crescut şi a ajuns celebru, acolo unde a a putut. „Fugeam de acasă ca nişte copii pribegi. Fugeam unde aveam spaţiu să ne dezvoltăm. Durerea vieţii mele este nu doar că mi-au furat pământul, ci şi mormântul mamei”, a mărturisit Doga. După concertul din Oradea, artistul îşi va îndrepta paşii spre Transnistria acolo unde, în ciuda birocraţiei stufoase, a reuşit să obţină aprobarea pentru a susţine un concert.

Până atunci, bucuria de-al asculta pe Eugen Doga le revine orădenilor. Astăzi, de la ora 19.00, pe scena Filarmonicii Oradea, Eugen Doga va urca alături de soliştii basarabeni: Mariana Bulicanu - soprană, Dumitru Mîțu - tenor, Sergiu Pungă - bariton, Cristina Scarlat - voce, Vasile Iovu - nai, Vitalie Advahov - acordeon şi dirijorul Mihai Agafiţa. Concertul a fost posibil cu sprijinul Consiliului Judeţean Bihor, Ambasadei Republicii Moldova în Bucureşti, Ministerului Culturii Educaţiei şi Cercetării din Republica Moldova şi Filarmonicii Naţionale Serghei Lunchevici din Chişinău, director general Svetlana Bivol.

Crişana

1997-2017 (c) Eugen Doga. All rights reserved.