Sie sind hier

Numele marelui dispărut Nicolae Dabija a fost înveșnicit, or, tema noastră pentru acasă rămâne să valorificăm și să promovăm valorile neamului. Academia de Științe a Moldovei. 18.07.2022

Aurelian SILVESTRU: „Nicolae Dabija n-a fost doar un poet, n-a fost doar un tribun, un mare prozator, un manager al celui mai mare ziar din spațiul românesc, „Literatura și Arta”, el a fost, în primul rând, un mare luptător”

O manifestare culturală dedicată memoriei membrului corespondent Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, poet, scriitor, traducător, politician, tribun și Om al Cetății a avut loc, la 17 iulie 2022, la Centrul Academic Internațional Eminescu. Ziua frumoasă de duminică a adunat în incinta edificiului sub genericul „Nicolae Dabija, poet al destinului românesc”, oameni de cultură colegi condeieri, prieteni de pe ambele maluri ale Prutului pentru a-l comemora pe marele dispărut, care, la 15 iulie ar fi împlinit 74 de ani.

La eveniment a participat academicianul Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, eminescolog, fondator și director onorific al Centrului Academic Internațional Eminescu, compozitorul academician Eugen Doga, familia regretatului Nicolae Dabija, precum și o delegație a Societății Culturale Apollon-România și a Academiei Internaționale de Literatură și Artă, în frunte cu  președintele, poetul și diplomatul George Călin. În cadrul evenimentului a fost prezentat bustul în bronz al omului de cultură Nicolae Dabija, un gest onorabil făcut de interpretul Paul Surugiu-Fuego din România, care a mărturisit nu o dată că iubește cu toată suflarea Basarabia și basarabenii, bustul fiind realizat de sculptorul Petrică Buhnici, precum și placa comemorativă, realizată de scriitorul și prietenul marelui intelectual, Aurelian Silvestru. 

„Dragi prieteni ai lui Nicolae Dabija și ai limbii române”, cu aceste cuvinte s-a adresat acad. Mihai Cimpoi către distinsul public, argumentând că atunci când spunem Nicolae Dabija, de fapt spunem și limba română, spunem și cultura românească, spunem și unitatea spațiului cultural românesc. Acad. Cimpoi a remarcat că Nicolae Dabija, așa cum l-a definit foarte exact Grigore Vieru, un alt mare dispărut al nostru, este o personalitate complexă. Definiția, a precizat eminescologul, este într-adevăr sugestivă, semnificând aproape toate dimensiunile acestei figuri emblematice a culturii noastre, fiindcă a fost și poet și om de cultură, traducător, publicist și bineînțeles ca Om al Cetății în spiritul lui Goga, Alexe Mateevici, Grigore Vieru. „El a tradus primii noștri poeți care au scris în alte limbi - polonă, ucraineană, sârbă și a descoperit că începuturile poeziei românești sunt mai încolo. A venit cu o chestie rară, el a tradus din Petru Movilă care a fost singurul poet de limbă ucraineană veche”, a punctat acad. Cimpoi, precizând că publicistica lui Nicolae Dabija este foarte actuală. Criticul literar care i-a fost și naș de botez în debutul său poetic, a menționat că Nicolae Dabija a fost prezent în toate momentele cheie ale istoriei noastre recente, începând cu lupta noastră pentru alfabetul latin, cu schimbarea paradigmei culturale care a schimbat oarecum mentalitatea estetică, un exemplu elocvent fiind săptămânalul „Literatura și Arta” care s-a transformat într-un săptămânal cu adevărat național.

Deși a plecat la cele eterne, Nicolae Dabija a fost prezent, după cum avea să afirme acad. Cimpoi, și în această zi sub formă de bronz, sub formă de cărți, cărți ale lui, cărți scrise despre el, dar și cea de-a 12 ediție a cunoscutului roman „Tema pentru acasă”. În acest sens, acad. Mihai Cimpoi a relatat despre prima monografie, scrisă împreună cu acad. Theodor Codreanu, intitulată „Nicolae Dabija în două oglinzi critice”, precum și despre o carte unicat „Poezia este un gest de protest contra dezordinii lumii”, realizată de Lili Bobu din România, o carte-bijuterie cu ilustrații, picturi, referințe critice, pe care a caracterizat-o drept un obiect de artă de estetică. Lucrarea a fost prefațată de acad. Mihai Cimpoi.

Scriitorul Aurelian Silvestru a spus că Nicolae Dabija este un monument al culturii române, venind cu sublinierea că poetul Nicolae Dabija a fost comemorat cu două zile înainte, la 15 iulie, chiar de ziua sa, la Iași. „Nicolae Dabija n-a fost doar un poet, n-a fost doar un tribun, un mare prozator, un manager al celui mai mare ziar din spațiul românesc, „Literatura și Arta”, el a fost, în primul rând, un mare luptător”, a specificat intelectualul, iar ca și marii luptători, celor care Dumnezeu le-a pus mâna pe frunte, a fost și trist și singur. Multe din poeziile lui Nicolae Dabija, a precizat Aurelian Silvestru, confirmă faptul că el a fost într-adevăr un mare singuratic, dar niciodată nu se lamenta, n-a cerit să fie adorat, a fost întruchiparea smereniei, întruchiparea bunătății, cumințeniei: „Sunt, Doamne, atât de trist şi singur: precum un rug în care ninge, ce ba învie, ba se stinge… Sunt, Doamne,-atât de trist şi singur… Precum de rouă – nişte crânguri, mi-s zilele de lacrimi pline. Se vede, Doamne, de la Tine cât sunt de trist, cât sunt de singur?!...”

Scriitorul Aurelian Silvestru a mărturisit că deși era înconjurat de foarte mulți oameni, uneori, necunoscuți, care profitau de bunătatea și autoritatea lui, Nicolae Dabija își făcea mereu datoria, știind că a venit printre noi cu o anumită misiune.  Unora li se pune o cruce foarte mare, foarte grea, a menționat omul de cultură, crucea lui Nicolae Dabija a fost contopită cu istoria și cultura neamului, or, suferința e ucenicia marilor talente. Aurelian Silvestru a spus că prietenul său, Nicolae i-a mărturisit într-o zi despre impresia că cele mai frumoase poezii i-au fost dictate de îngeri, astfel, rezumă dl Silvestru, poezia lui Nicolae Dabija rămâne nemuritoare ca și el. 

„E foarte ciudată ordinea acestui Univers”, a afirmat compozitorul Eugen Doga care a exprimat marele regret pentru dispariția lui Nicolae Dabija. A împărtășit din amintirile sale din perioada când lucrau la„ Imnul lui Alexandru Ioan Cuza”, care așa și a rămas neterminat. „N-am fost niciodată, cu cineva, prieten pur și simplu, am avut prieteni de creație numai. Eu sunt egoist și economisesc timpul numai pentru creație. Și azi simt lipsa lui extraordinar. Dau la stânga, dau la dreapta și nu-l văd pe cineva care i-ar ocupa locul”, a mărturisit compozitorul. Amintind de Centenarul Marii Uniri, marcat la Craiova în 2018, prin spectacolul „Unirea cea Mare”, maestrul a vorbit despre „rațiunea rațională” a lui Dabija atunci când scria. Nimeni nu  a făcut ce a făcut el, a spus artistul, fiindcă era nu numai talentat, dar era trimis al Timpului pentru a îndeplini această misiune unică pe care a făcut-o cu cinste, cu dăruire de sine, cu riscuri, pentru că nu era conformist, iar această poziție a lui o demonstra prin fapte. „Mare om care ne-a lăsat, mare om care a lăsat urme puternice, exemplu de cetățean, exemplu de artist, exemplu de patriot”, a spus compozitorul Eugen Doga.

Și dacă mulți dintre noi l-am cunoscut pe Nicolae Dabija drept om al culturii, poet, scriitor, academician, Ionuț, nepotul marelui om de cultură, l-a cunoscut drept bunicul, omul care l-a învățat să fie bun, sincer și corect. Drept urmare, îi urmează toate sfaturile, pe care le-a primit de la el și încearcă să-l facă cât mai mândru. Ionuț a adus mulțumiri artistului Paul Surugiu-Fuego, pentru donația bustului, dlui Aurelian Silvestru, pentru placa comemorativă și, respectiv, dnei Elena Dabija, directorul Centrului Academic Internațional Eminescu, pentru organizarea și găzduirea evenimentului, precum și tuturor celor care au venit pentru a-l comemora pe bunicul său.

Evenimentul de comemorare a continuat cu înmânarea trofeelor și diplomelor învingătorilor Concursului literar dedicat poetului Nicolae Dabija, prezentând cărțile și revistele editate sub egida organizațiilor pe care le diriguiește. Participanții la eveniment s-au deplasat la sediul redacției „Literatura și Arta”, unde au fost instalate bustul și placa comemorativă în memoria marelui dispărut. Așadar, tema noastră pentru acasă rămâne să valorificăm, să promovăm valorile neamului.

Eugenia Tofan,

AȘM

Academia de Științe a Moldovei

 

 

 

1997-2017 (c) Eugen Doga. All rights reserved.